Blogu’ lu’ Olaru

Lectia de istorie

Campioanele României

  • Steaua Bucureşti (CCA – 23 de titluri) – 1951, 1952, 1953, 1956, 1959-60, 1960-61, 1967-68, 1975-76, 1977-78, 1984-85, 1985-86, 1986-87, 1987-88, 1988-89, 1992-93, 1993-94, 1994-95, 1995-96, 1996-97, 1997-98, 2000-01, 2004-05, 2005-06
  • Dinamo Bucureşti (18 titluri) – 1955, 1961-62, 1962-63, 1963-64, 1964-65, 1970-71, 1972-73, 1974-75, 1976-77, 1981-82, 1982-83, 1983-84, 1989-90, 1991-92, 1999-00, 2001-02, 2003-04, 2006-07
  • Venus Bucureşti (8 titluri) – 1919-20, 1920-21, 1928-29, 1931-32, 1933-34, 1936-37, 1938-39, 1939-40
  • Chinezul Timişoara (6 titluri) – 1921-22, 1922-23, 1923-24, 1924-25, 1925-26, 1926-27
  • UTA Arad (ITA, Flamura Roşie- 6 titluri) – 1946-47, 1947-1948, 1950, 1954, 1968-69, 1969-70
  • Ripensia Timişoara (4 titluri) – 1932-33, 1934-35, 1935-36, 1937-38
  • Universitatea Craiova (4 titluri) – 1973-74, 1979-80, 1980-81, 1990-91
  • Petrolul Ploieşti (3 titluri) – 1957-58, 1958-59, 1965-66
  • Rapid Bucureşti (3 titluri) – 1966-67, 1998-99, 2002-03
  • FC Argeş Piteşti (2 titluri) – 1971-72, 1978-79
  • Colentina Bucureşti (2 titluri) – 1912-13, 1913-14
  • Olympia Bucureşti (2 titluri) – 1909-10, 1910-11
  • Colţea Braşov (1 titlu) – 1927-28
  • ICO Oradea (FC Bihor-Oradea – 1 titlu) – 1948-49
  • Juventus Bucureşti (1 titlu) – 1929-30
  • Prahova Ploieşti (1 titlu) – 1915-16
  • Româno-Americană Ploieşti (1 titlu) – 1914-15
  • UDR Reşiţa (1 titlu) – 1930-31
  • Unirea Tricolor Bucureşti (1 titlu) – 1940-41
  • United Ploieşti (1 titlu) – 1911-12

Formaţiile din Liga 1

Fotbaliştii cu cele mai multe prezenţe în Liga 1

  • 490 – Costică Ştefănescu (Steaua Bucureşti, Universitatea Craiova, FC Braşov);
  • 485 – Florea Ispir (ASA Târgu Mureş);
  • 484 – Ladislau Boloni (ASA Târgu Mureş, Steaua Bucureşti);
  • 470 – Costel Câmpeanu (FCM Bacău, Dinamo Bucureşti, Gloria Bistriţa, Progresul Bucureşti, Ceahlăul Piatra-Neamţ);
  • 465 – Paul Cazan (Sportul Studenţesc Bucureşti);
  • 454 – Cornel Dinu (Dinamo Bucureşti);
  • 447 – Constantin Stancu (FC Argeş Piteşti);
  • 442 – Ion Dumitru (Rapid Bucureşti, Steaua Bucureşti, Poli Timişoara, Universitatea Craiova);
  • 442 – Octavian Grigore (Petrolul Ploieşti);
  • 438 – Nicolae Ungureanu (Universitatea Craiova, Steaua Bucureşti, Rapid Bucureşti);
  • 420 – Silviu Lung (Universitatea Craiova, Steaua Bucureşti, Electroputere Craiova);
  • 414 – Marius Lăcătuş (FC Braşov, Steaua Bucureşti, Progresul Bucureşti);
  • 409 – Marcel Coraş (UT Arad, Politehnica Iaşi, Sportul Studenţesc Bucureşti, Victoria Bucureşti, Universitatea Cluj);
  • 408 – Nicolae Dobrin (FC Argeş Piteşti, CS Târgovişte);
  • 408 – Gheorghe Mulţescu (Jiul Petroşani, Dinamo Bucureşti, FC Suceava);
  • 408 – Mircea Sandu (Progresul Bucureşti, Sportul Studenţesc Bucureşti, Gloria Buzău);
  • 407 – Andrei Speriatu (FC Argeş Piteşti, Dinamo Bucureşti, Sportul Studenţesc Bucureşti);
  • 405 – Marin Dragnea (FC Constanţa, Dinamo Bucureşti, Flacăra Moreni, Rapid Bucureşti);
  • 404 – Iosif Vigu (Crişul Oradea, Steaua Bucureşti, Farul Constanţa, ASA Târgu Mureş);
  • 400 – Dumitru Antonescu (Farul Constanţa).

Golgheterii Ligii 1, an cu an

  • 1932-33 : Ştefan Dobay (Ripensia Timişoara) – 16 goluri ;
  • 1933-34 : Ştefan Dobay (Ripensia Timişoara) – 25 goluri ;
  • 1934-35 : Ştefan Dobay (Ripensia Timişoara) – 24 goluri ;
  • 1935-36 : Ştefan Barbu (CFR Bucureşti) – 23 goluri ;
  • 1936-37 : Ştefan Dobay (Ripensia Timişoara), Traian Iordache (Unirea Tricolor Bucureşti) – 21 goluri ;
  • 1937-38 : Ludovic Therjung (Chinezul Timişoara) – 22 goluri ;
  • 1938-39 : Adalbert Marksteiner (Ripensia Timişoara) – 21 goluri ;
  • 1939-40 : Ştefan Auer (Rapid Bucureşti) – 21 goluri ;
  • 1940-41 : Ionică Bogdan (Rapid Bucureşti), Valeriu Nicolae, “Sonny” Niculescu (Unirea Tricolor Bucureşti) – 21 goluri ;
  • 1946-47 : Ladislau Bonyhadi (ITA Arad) – 26 goluri ;
  • 1947-48: Ladislau Bonyhadi (ITA Arad) – 49 goluri ;
  • 1948-49 : Gheorghe Vaczi (ICO Oradea) – 24 goluri ;
  • 1950 : Andrei Niculescu (Locomotiva Bucureşti) – 18 goluri ;
  • 1951 : Gheorghe Vaczi (Progresul Oradea) – 23 goluri ;
  • 1952 : Titus Ozon (Dinamo Bucureşti) – 17 goluri ;
  • 1953 : Titus Ozon (Dinamo Bucureşti) – 12 goluri ;
  • 1954 : Alexandru Enei (Dinamo Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 1955 : Ion Ciosescu (Ştiinţa Timişoara) – 18 goluri ;
  • 1956 : Ion Alecsandrescu (CCA Bucureşti) – 18 goluri ;
  • 1957-58 : Ion Ciosescu (Ştiinţa Timişoara) – 21 goluri ;
  • 1958-59 : Gheorghe Ene II (Rapid Bucureşti) – 17 goluri ;
  • 1959-60 : Gheorghe Constantin (CCA Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 1960-61 : Gheorghe Constantin (CCA Bucureşti) – 22 goluri ;
  • 1961-62 : Gheorghe Constantin (Steaua Bucureşti) – 24 goluri ;
  • 1962-63 : Ion Ionescu (Rapid Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 1963-64 : Constantin Frăţilă (Dinamo Bucureşti), Cornel Pavlovici (Steaua Bucureşti) – 19 goluri ;
  • 1964-65 : Mihai Adam (Ştiinţa Cluj) – 18 goluri ;
  • 1965-66 : Ion Ionescu (Rapid Bucureşti) – 24 goluri ;
  • 1966-67 : Ion Oblemenco (Universitatea Craiova) – 17 goluri ;
  • 1967-68 : Mihai Adam (Universitatea Cluj) – 15 goluri ;
  • 1968-69 : Florea Dumitrache (Dinamo Bucureşti) – 22 goluri ;
  • 1969-70 : Ion Oblemenco (Universitatea Craiova) – 19 goluri ;
  • 1970-71 : Florea Dumitrache (Dinamo Bucureşti), Costică Moldoveanu (Politehnica Iaşi), Gheorghe Tătaru (Steaua Bucureşti) – 15 goluri ;
  • 1971-72 : Ion Oblemenco (Universitatea Craiova) – 20 goluri ;
  • 1972-73 : Ion Oblemenco (Universitatea Craiova) – 21 goluri ;
  • 1973-74 : Mihai Adam (CFR Cluj) – 23 goluri ;
  • 1974-75 : Dudu Georgescu (Dinamo Bucureşti) – 33 goluri ;
  • 1975-76 : Dudu Georgescu (Dinamo Bucureşti) – 31 goluri ;
  • 1976-77 : Dudu Georgescu (Dinamo Bucureşti) – 47 goluri ;
  • 1977-78 : Dudu Georgescu (Dinamo Bucureşti) – 24 goluri ;
  • 1978-79 : Marin Radu II (FC Argeş Piteşti) – 22 goluri ;
  • 1979-80 : Septimiu Virgil Câmpeanu II (Universitatea Cluj) – 24 goluri ;
  • 1980-81 : Marin Radu II (FC Argeş Piteşti) – 28 goluri ;
  • 1981-82 : Anghel Iordănescu (Steaua Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 1982-83 : Petre Grosu (FC Bihor Oradea) – 20 goluri ;
  • 1983-84 : Marcel Coraş (Sportul Studenţesc Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 1984-85 : Gheorghe Hagi (Sportul Studenţesc Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 1985-86 : Gheorghe Hagi (Sportul Studenţesc Bucureşti) – 31 goluri ;
  • 1986-87 : Rodion Cămătaru (Dinamo Bucureşti) – 44 goluri ;
  • 1987-88 : Victor Piţurcă (Steaua Bucureşti) – 34 goluri ;
  • 1988-89 : Dorin Mateuţ (Dinamo Bucureşti) – 43 goluri ;
  • 1989-90 : Gavril Balint (Steaua Bucureşti) – 19 goluri ;
  • 1990-91 : Ovidiu Cornel Hanganu (Corvinul Hunedoara) – 24 goluri ;
  • 1991-92: Gabor Gerstenmajer (Dinamo Bucureşti) – 21 goluri ;
  • 1992-93 : Ilie Dumitrescu (Steaua Bucureşti) – 24 goluri ;
  • 1993-94 : Gheorghe Craioveanu (Universitatea Craiova) – 21 goluri ;
  • 1994-95 : Gheorghe Craioveanu (Universitatea Craiova) – 27 goluri ;
  • 1995-96 : Ion Vlădoiu (Steaua Bucureşti) – 25 goluri ;
  • 1996-97 : Sabin Ilie (Steaua Bucureşti) – 31 goluri ;
  • 1997-98 : Ioan Vasile Oană (Gloria Bistriţa) – 22 goluri ;
  • 1998-99 : Ionel Ganea (Gloria Bistriţa/Rapid Bucureşti) – 28 goluri ;
  • 1999-00 : Marian Savu (FC Naţional Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 2000-01 : Marius Niculae (Dinamo Bucureşti) – 20 goluri ;
  • 2001-02 : Cătălin Cursaru (FCM Bacău) – 17 goluri ;
  • 2002-03 : Claudiu Răducanu (Steaua Bucureşti) – 21 goluri ;
  • 2003-04 : Ionel Dănciulescu (Dinamo Bucureşti) – 21 goluri ;
  • 2004-05 : Gheorghe Bucur (Sportul Studenţesc Bucureşti), Claudiu Niculescu (Dinamo Bucureşti) – 21 goluri;
  • 2005-06 : Ionuţ Mazilu (Sportul Studenţesc Bucureşti) – 22 goluri
  • 2006-07 : Claudiu Niculescu (Dinamo Bucureşti) – 18 goluri.

[editează] Jucătorii cu cele mai multe goluri în Liga 1

Stranierii Ligii 1

Odată cu căderea regimului comunist în România, au început să apară aşa-zişii straneri : jucătorii străini care au evoluat sau evoluează pentru echipele din Liga 1. Înainte de 1989, foarte puţini străini au evoluat pentru formaţiile româneşti. Unul din singurii străini care au evoluat în Liga 1 înainte de 1989, grecul Ioannis Matzourakis, crescuse în România şi, înainte de a se întoarce în ţara natală, a evoluat pentru CFR Cluj şi Rapid Bucureşti. După Revoluţie, încetul cu încetul, la început mai greu, dar în ultimii ani masiv, jucători de fotbal din afara României să semneze cu echipe din Liga 1, mai nou existând echipe cu un număr mare de străini chiar şi în Liga a III-a. Primii străini care au început să apară în Liga 1 au fost din Albania : Sulejman Demollari sau Agim Canaj – (a nu fi confundat cu tatăl celebrului Lorik Cana, căpitanul formaţiei franceze Olympique Marseille, numit Agim Cana). Probabil că stranierul care s-a evidenţiat cel mai mult în Liga 1 a fost bosniacul Adnan Guso, cel care a fost primul jucător străin care a reuşit să întreacă bariera de 100 de jocuri în Divizia A; Guso a evoluat la mai multe echipe din ţară, respectiv Universitatea Craiova, Dinamo Bucureşti, FC Argeş Piteşti şi Pandurii Târgu-Jiu. Un alt jucător care şi-a pus amprenta a fost ivorianul Mariko Daouda, care deţine recordul de prezenţe pe prima scenă fotbalistică a ţării, când vine vorba de jucătorii străini : 114 meciuri. El a avut un parcurs asemănător cu cel al bosniacului Guso, ajungând în acelaşi timp la Craiova, Dinamo şi Argeş, dar s-au despărţit când africanul a rămas la FC Argeş, înainte de a semna cu Mioveni, iar Guso a plecat la Târgu-Jiu. Printre jucătorii străini, unii au fost foarte iubiţi de fani.Este cazul bielorusului Vasili Hamutovski, fostul portar al Stelei, apreciat pentru reflexele sale extraordinare, dar şi pentru fizicul său impumător (1.92 m). El a evoluat 3 ani pentru Steaua, între 2003 şi 2006. În aceeaşi perioadă, la marea rivală a Stelei, Dinamo, a evoluat un alt portar bielorus, Vladimir Gaev. Deşi inconstant şi având o valoare mai mică decât coechipierul său în naţionala Bielorusiei, Hamutovski, Gaev a fost întotdeauna soluţia de avarie pentru poarta lui Dinamo, până la venirea lui Bogdan Lobonţ. Şi la Rapid Bucureşti au evoluat străini apreciaţi, cum ar fi belgianul Emmanuel Godfroid, adus de Mircea Rednic, cu care fusese coleg în Belgia, la Standard Liege, dar şi Nourredine Ziyati, un controversat mijlocaş marocan.

Pentru că am amintit de infuzia de albanezi din anii ‘90, trebuie să amintim şi alte infuzii de străini. În primul rând, sârbi, aduşi de aproape toate echipele din Liga 1. Printre cei mai apreciaţi au fost sau sunt Vojislav Vranjkovic, Marko Ljubinkovic, Zoran Milosevic, Sead Bruncevic, Nemanja Jovanovic, dar şi jucători din fosta Yugoslavie, cum ar fi muntenegreanul Milan Jovanovic sau bosniecii Boris Keca sau Slavisa Mitrovic. O altă naţionalitate “favorită” de conducătorii de club din Liga 1 a fost cea australiană, o infuzie de australieni cuprinzând, în anii 2003-2004 formaţia FC Naţional Bucureşti (astăzi, cunoscută sub numele de Progresul Bucureşti). Cel mai apreciat a fost Jonathan McKain, jucător care în prezent evoluează la Politehnica Timişoara, dar şi colegul său de la Poli, John Wayne Srhoj, venit tot de la Progresul. Un alt jucător australian venit la FC Naţional a fost Ryan Griffiths, care ulterior a ajuns la Rapid. Nici Universitatea Craiova nu duce lipsă de australieni : în prezent, nu mai puţin de patru jucători din îndepărtata ţară evoluează în Bănie : Josh Mitchell, Spase Dilevski, Joshua Rose şi Michael Baird. Şi, deoarece a venit vorba de Craiova, putem aminti alţi fotbalişti străini care au evoluat sau evoluează în prezent pentru alb-albaştri : Jeremie Njock, camerunezul adus în România pentru a evolua la UTA, iar apoi transferat de olteni, mai sus-pomeniţii Guso şi Daouda, dar şi micuţul Julius Woobay, din Sierra Leone, care încă evoluează pentru alb-albaştri. Pentru că am vorbit despre sârbi şi australieni, trebuie să amintim şi de sud-americani. În prezent, o mulţime de sud-americani evoluează în Liga 1, cum ar fi argentienii Emmanuel Culio şi Cristian Fabbiani, brazilienii Didy şi Galliassi de Souza, toţi patru de la CFR Cluj, brazilienii Ayza de la Ceahlăul sau Gerlem William de la Farul Constanţa, şi, nu în ultimul rând, portarul columbian Robinson Zapata, de la Steaua.

Din Liga 1 nu au lipsit francezii, cum ar fi Cyril Thereau, fostul jucător al Stelei, Tony da Silva, jucătorul CFR-ului, şi foştii dinamovişti Fabrice Fernandes şi Jean-Philippe Mendy. Şi nu în ultimul rând, trebuie să amintim de portughezi. Aceştia au venit în masă la CFR Cluj, unde evoluează în acest moment nu mai puţin de 10 portughezi. Dintre aceştia, îi amintim pe Antonio Semedo, Pedro Oliveira şi Ricardo Cadu. Portughezii nu lipsesc nici de la alte echipe, cum ar fi UTA, unde evoluează Bruno Simao şi Edson Rolando. În rest, putem aminti cele mai ciudate locuri de unde au sosit în România fotbalişti străini. Am avut irakieni (Salih Jaber), angolezi (Ze Kalanga), jucători din Guineea-Bissau (Mala) sau chiar şi un fotbalist din obscura ţară insulară Sfânta Lucia, de unde provine Eric Fannis, jucătorul care a evoluat pentru Foresta Suceava. La capitolul dezamăgiri, se situează un numpr foarte mare de stranieri. Carlos Alberto Fernandes, fost portar la Steaua, a fost adus cu surle şi trâmbiţe la formaţia din Ghencea, dar a rămas în mintea miilor de fani ai fotbalului din România doar prin gafele sale monumentale. Un alt portar mult-lăudat, brazilianul Andrey, a fost trimis la echipa a doua a clubului Steaua, după câteva evoluţii foarte slabe. Tot la Steaua, Klemi Saban, israelianul pe care s-au dat bani grei (în jur de 1.000.000 de euro) nu a confirmat şi a fost cedat de Steaua. Văzut drept o speranţă, Edel Bete a fost adus de Rapid de la Pyunik Erevan, dar, exact ca în cazul portughezului Carlos, portarul armean de origine cameruneză a gafat decisiv în meciurile importante ale alb-vişiniilor. Şi la Dinamo o mulţime de străini au dezamăgit. Cel mai recent caz se numeşte John Galliquio, peruanul părăsind Dinamo, deşi clubul din Şoseaua Ştefan cel Mare a plătit o sumă importantă pentru a-l aduce. Alţi fotbalişti care au dezamăgit au fost Ivan Gvozdenovic, care a jucat doar 2 meciuri la Dinamo, deşi semnase un contract pe trei ani, dar şi Darwin Caicedo, care nu a evoluat în niciun meci pentru Dinamo. (sursa:Sportpedia)

Niciun comentariu până acum. »

nici un comentariu până acum

RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI

Lăsați un comentariu

Bloguieşte pe WordPress.com.