In padurea cu alune,
Aveau casa trei pitici,
Vine ursu’ si le spune,
Voi de-acum sunteti blatisti!
Plin de frisca pe la botic, Ursuletul sta intins la Soare si se minuneaza de cat de prostovani sunt cei din jurul sau. “Pe onoarea mea de animal”, isi zice, “cred ca daca as vrea as putea sa arunc pana si Soarele asta palid de pe cer!”
Vremurile in care fotbalul era pentru toti s-au dus. Va ziceam eu si in alte dati ca la vremuri noi se inventeaza metode noi.
Cine e Ursuletul? E sarantocul grandoman care, ajuns in toale de firma, crede ca e atins de Divin. E omul caruia i se intampla miracolele. El nu cerceteaza, se lasa dus de val si..tine-te bine, e mereu primul! Astea da miracole!
In alta ordine de idei, minuni mari pe tarlaua Ursuletului. Victorii pe la Vaslui,victorie cu Mioveniul…
Pun mana pe telefon. Nu mai am chef de metafore.
-Alo, bai Ursule! Alo?
-Da. Cine e ?
-Un cofetar care vede blaturile. Bai Ursule, stii ceva? Muie! Sterge-te dracu’ pe la bot si las-o mai moale cu religia asta a ta. Si nu te mai da rotund ca Dumnezeu e ocupat cu altele in Postul Pastelui!
aprilie 6, 2008
Blatistii
1 comentariu »
RSS pentru comentariile din acest post. Urmăreşte URI

frumoasa alegoria… mi-a placut!
Comment de Ciprian Ciocan — aprilie 7, 2008 @ 8:30 pm